…mda… si totusi, ciobanii dainuiesc…
Nu reusesc sa explic persistenta lor in timp,.. mai putin in spatiu definit…
Poate din ce in ce mai putin…
Sa fie ei singurii care mai fac pamantul sa vorbeasca?..
Trebuie sa ai un crez cand nu mai ai radacini,.. sau poate trebuie sa ne reintoarcem la ciobanul din noi,.. nu in sensul atat de peiorativ si de des utilizat azi… Macar sa incercam sa-i gasim adevaratul inteles… nicidecum cel sugerat de flash-ul cerebral instantaneu, care, sunt sigura ca il declanseaza acest cuvant…
PACAT,.. pacat ca nu mai cautam adevaratele sensuri ale cuvintelor, cele stravechi, cele care traduc istoria…originile,.. Probabil ca romanii de azi, ai prezentului sunt prea diluati si putin instruiti,.. total dezinteresati de tara lor, pamantul lor,.. LIMBA… ‘Si atat de usor de convins…
‘Cine CREDE, cauta, …se indoieste, cade…continua… Cum sa fii mandru de ceva cu care nu te identifici?..pe care nu-l simti al tau…
‘Dar ce inseamna AL MEU, pentru un roman?.. Am senzatia ca se refera mai nou doar la valori materiale, nicidecum spirituale,.. E un gol…un gol in spirit atat de luuung…ca nu-i vezi inceputul, ca sa incepi sa-l umpli… ‘Si cu CE?…
A ramas putina subtanta si PUTINI…
JOS palaria celor ca voi care incercati, care continuati ceva care poate ca nici nu a fost demarat vreodata,.. Cineva, in definitiv, trebuie s-o faca… Uneori vin altii sa ne arate ce stiam deja, ce aveam deja,.. Asta e rusinea cea mai mare din pct meu de vedere… ’sa ajungi sa-ti descoperi propria tara pentru ca externii - sa le spun asa,..lor li se pare ca e interesanta, veche,… autentica… ‘Sa nu mai vorbesc de rusinea pe care un cetatean roman ar trebui s o simta cand un strain ii povesteste cum a fost de fapt istoria Romaniei…si sa nu avem replica!..
Nu mai continui,.. e prea crud si jenant ce se intampla…
Cred ca ceea ce spunea Cioran despre dorinta sa… ca Romania sa aiba populatia Chinei si destinul Frantei,.. Nu mi-as dori-o, cu astfel de romani!

Concordia civium murus urbium .

Cineva spunea foarte bine ca : ” pentru a ne cladi viitorul pe baze solide este nevoie sa ne uitam in trecut.” Din pacate in zilele noastre foarte putini sunt cei care-si dedica putinul timp liber trecutului . In randul celor de azi tendinta de a-si uitat trecutul este din ce in ce mai des intalnita,asta se si doreste, putini sunt cei care inca se mai framanta . Permiteti-mi sa va felicit pentru initiativa .

SA CALCAM TOTUL CU PICIOARELE. INAINTE.

Am avut ocazia, cu ceva vreme in urma, sa ma plimb pe ceea ce era odata Valul
Tatarilor de la periferia celor sapte sate sacelene. Nimic deosebit, ceva gunoaie
la baza dinspre sate si multa istorie nescrisa inca.
Am avut atunci senzatia ca o echipa de filmare face un documentar, se invirteau,cautau unghiuri potrivite, purtau discutii si se asezau pe iarba deasa cu ochii spre virful Bunlocului.
Am asteptat luni de zile sa aud despre difuzarea materialului, undeva in media locala pentru ca mi s-au parut prea saraci in aparatura sa vina din Bucuresti. Am regasit doar
filmele despre realizarile autoritatilor judetene, aceleasi filme pentru aceleasi
renovari ale monumentelor.
Despre si dinspre Val, liniste totala.
Nu dupa mult timp au intrat in paine buldozerele si au nivelat locul.
Aceeasi tacere. Nimeni nu a vorbit nimic,au aparut citeva locuri de casa, citeva case saracacioase,
de bugetari, iar din Val a ramas o buba, undeva la capatul dinspre baza Bunlocului. O acnee.
Poate cineva face lumina? Cine a filmat pe Val? Mai exista acele imagini?

Sunteti plini de zel si curaj. Din pacate, va miscati intr-o zona in care muzeistica pare a fi moarta, la fel ca alte discipline istorice. “Apluaze puternice” pentru Muzeul Judetean de istorie Brasov! Fara istorici de calitate si cu entuziasm pe jumatate cit al vostru, nu iese insa nimic foarte serios.
Tot prin istorici, ati putea extinde “turismul arheologic” la rang de afacere. Foarte profitabila in alte zone europene sau mondiale. Poate nu stiti, exista deja corpuri de voluntari straini care sunt repartizati prin agenti din Romania.
Oricum spor!

Va invit la vizitat:
http://www.medievistica.ro
http://www.cetati.medievistica.ro
http://www.biserici.medievistica.ro

“La Madeleine…”, unica si minunata ca intotdeauna, o constructie care, totusi, nu as fi amplasat-o acolo…
Insa,…ce sa-i bagi de vina Parisului?…decat ca nu-ti ajunge o viata de om sa te saturi de atata istorie, arhitectura…bun simt, rafinament …si de ce nu…LUMINA.

Cum sa traiesti in “dupa”?.. Cu Muntele fata in fata sau incercand sa duci mai departe “diferenta” sau poate, din inertie. Inertiei ar fi de preferat un sfarsit brutal. Pare ilar caci am ramas atat de “putini” si tragicul din cotidian nu suporta comparatie. Insa cum ar fi daca nu am continua noi acesti atat de rari…
Undeva intre nastere si “dincolo” exista si intalniri , mai mult sau mai putin schimbatoare , insa, cu siguranta nu fara sens.

Cotrobăind prin site-ul Municipiului Săcele, dau de ARTA-INTRA MUROS, îl deschid. Dau la pagina Ştiri şi Discuţii, citesc toate paginile (nu ştiam cum să le citesc pe toate deodată). Am crezut că sunt pe altă lume.
D-le Totoianu… m-a uns la suflet tot ce scrieţi acolo. Că bine aţi scris.

Locuiesc în Săcele de 350 de ani prin strămoşii mei. Am “elaborat” arborele genealogic, cu 10 strămoşi ascendenţi. Am muncit cu el vre’o 10 ani, a ieşit ceva. Am reuşit să adun cam 670 de persoane. Din arbore, sa făcut pădure genealogică. Azi-mâine bat 70′u. Aşa este, când ajungi la pensie, mai ai timp şi de alceva. În tinereţe, cu familia, copii şi prietenii am colindat toţi munţii aceştia… ai noştri.

Da, locuim aici de 1000 de ani, asta este ţara noastră, şi a românilor şi a maghiarilor… şi a celora care s-au născut pe acest pământ. Mulţi nu pot să înghită teoria asta. Fiecare ‘i “mai cu moţ” din câte o etnie si o ţine pe al lui. Hai să fim serioşi, pământul acesta este al NOSTRU. Încăpem toţi pe el, trebuie puţină bunăvoinţă. Şi din patrea politicienilor foarte multă bunăvoinţă… chiar supraomenească pentru ei
Am observat că amândoi ne sprijinim pe câte câte un toiag…

Vă felicit pentru tot ce aţi scris şi realizat.

Continuati!
Cautand veti gasi dovezi palpabile si indestructibile odata gasite! Numai
in felul acesta veti putea realiza sinapsele unui TOT !
Cine suntem noi, romanii, defapt? Cum sa invatam sa fim mai buni, daca
nu stim unde au gresit cei de dinaintea nostra?!? Se spune ca numai un destept poate
invata din greselile altora…
Primul lucru pe care il primeste omul, dupa nastere, este numele, pe care
il va purta si dupa moarte. Noi, insa, se pare ca ni-l cam pierdem…
Avem norocul ca mai exista oameni ca voi, care ne readuc la viata, care
ne reamintesc in primul rand ca SUNTEM!

Da. Pana la un anumit moment dam noi cuvant si sens lucrurilor,.. mai apoi, ca niste copii dornici de joaca, nu ne dau pace si isi cer partea de timp, de energie, de sacrificiu: mai poate fi numit asa? …caci e destin, e sensul care lucreaza prin noi. Probabil ca a lucrat din start.
O balerina de-a noastra pe care eu o respect mult spunea intr-un interviu: “…mereu am crezut ca eu mi-am ales meseria…de fapt EA M-A ALES PE MINE…Tarziu am realizat acest adevar…”
Oricum, pacat ca n-avem mai multi ca d-voastra, dar ce e rar e mai de pretuit.

Din ce in ce mai grea e senzatia din “citirea” acestor cronici… poate, pentru ca noi, cititorii, cautam sperante, visuri… si gasim o realitate ce putini au curajul s-o “afirme”. Pacat ca e “asa”.
Cum e mai sanatos pentru un roman sa-si perceapa tara?…Mai constructiv…
Cum sa continue cei ce “raman”… De unde sa inceapa si cu ce? Absurdul lui Camus il intalnesti la colt de strada insa , e si mai absurd in cadrul elitei.
E sinuciderea alternativa la absurd sau e mai grava sinuciderea “spirituala”?…

Mi se pare aiurea ca pe exteriorul unei constructii atat de bizare sa vezi citate ‘in genul:Che es la Veritat?…
Opera gaudiana ma trimite cu gandul la un joc al unui copil genial, care intr-o zi si-a pus imaginatia la lucru, …si totusi,…

Sincere Felicitari pentru Pasiunea Dvs.!
Ati facut, impreuna cu prietenii Dvs., descoperiri remarcabile in zone unde sute de mii de turisti n-au vazut si n-au gasit nimic! Si eu am trecut de zeci de ori pe valea Dracului, Hangestein, Piatra (Piscul) Corbului, Bolnoc, etc., fara sa-mi atraga atentia ceva anume …!

Istoria Romanilor sau, mai precis, a Romaniei, are inca multe, foarte multe, „pete albe” …
Mai dificila mi se pare demararea unor cercetari sistematice in zonele cu potential arheologic mai mare, cum ar fi Bolnoc. Desi aveti sprijinul formal al Presedintiei si autoritatile locale s-au aratat interesate de proiect, cred ca va mai dura ceva timp pana la deschiderea efectiva a santierului arheologic.

Ceva mai mult noroc pare sa aibe cetatea Brassovia. Dupa aproape 80 de ani se va redeschide cercetarea arheologica pe Tampa, cel putin dupa declaratia autoritatilor:

http://www.brasovultau.ro/Primaria-sapa-dupa-Cetatea-Brassovia-37268.html

Ceva, ceva parca incepe sa se miste si in aceasta directie. Anul trecut s-a redeschis santierul arheologic la Tartaria, dupa 21 de ani:

http://www.adevarul.ro/locale/sibiu/Alba-Sapaturile-arheologic-Tartaria-reluate_0_337766611.html

Pe santierul arheologic de la Schela Cladovei, unde a fost descoperita cea mai veche asezare locuita permanent de pe teritoriul Europei, lucreaza o echipa internationala:

http://misterele-terrei.blogspot.com/2010/02/descoperiri-senzationale-in-situl.html

La Cornesti, langa Timisoara, unde s-a descoperit cea mai mare fortificatie preistorica din Europa (care protejeaza o suprafata de peste 1700 ha!) lucreaza o echipa internationala din M. Britanie, Germania, SUA si Romania:

http://casanoastra-romania-dacia.blogspot.com/2010/11/cea-mai-mare-fortificatie-preistorica.html

Am descoperit blogul Dvs. in urma cu cateva luni. Si eu am fost si sunt interesat de vestigiile arheologice, o pasiune secundara … Am aflat despre existenta cetatii Brassovia in anul 1975. Mi s-a parut un subiect interesant si … misterios! Am cautat tot ce s-a scris despre aceasta cetate.

Am petrecut multe zile la Arhivele Statului cautand in scrierile vechi … Am redescoperit drumul lui Kamner care pleaca din poteca de legatura dintre serpentina a 7-a si „Drumul Cavalerilor” si urca direct la cetatea Brassovia. Putini mai cunosc acest drum, complet salbaticit acum, amintit de profesorul Wachner in „Kronstadter Heimat- und Wanderbuch”.

Am citit cu multa atentie toate articolele postate de Dvs. pe blog. Cu o mare parte din afirmatiile Dvs. sunt de acord. Fata de alte afirmatii am un punct de vedere diferit …!
Poate ar fi fost mai util sa putem comenta fiecare articol separat.

Cu permisiunea Dvs. ma voi referi la articolele unde nu pot impartasi punctul Dvs. de vedere. Desigur ca sunt si eu NUMAI un istoric amator …!

DACIA TRAIANA

Dupa ce i-au invins pe daci, romanii i-au „ajutat” sa inteleaga semnificatia exacta a dictonului „Vae victis”. Majoritatea dacilor (care au fost prinsi) au fost exterminati. Scenele reprezentate pe Columna sunt graitoare. Invingatorii infig capetele invinsilor in sulite!

Din informatiile ajunse pana la noi despre Decebal tragem concluzia ca a fost un om inteligent. Logic ar fi fost sa-si faca un plan si in caz de infrangere. Fuga lui Decebal a fost o Diversiune. A stiut ca este cea mai vanata prada umana si i-a atras pe romani sa-l urmareasca. Ce sens avea sa fuga ca un las? Daca ramanea in viata cum l-ar fi privit supusii? Prin sacrificiul sau a permis dacilor sa incerce sa creeze o bresa in incercuire, sa se salveze sau sa salveze partea cea mai valoroasa a tezaurului …!

Dacii care au scapat cu viata n-au ramas sa vada ce le pregatesc romanii. Au fugit in nord si est, peste munti. Decebal probabil inainte de ultimul asalt asupra cetatii Sarmizegetusa a evacuat copiii, femeile si batranii. Au ramas femeile dace sa astepte sa fie violate de soldatii romani?

Sunt putine castre romane la nord si est de Carpati. Teritoriul a fost controlat militar de romani dar populatie civila a ramas putina ca sa fie romanizata. Ce INTERES aveau romanii ca sa romanizeze populatia?
Au ramas 2 - 3 legiuni in Dacia. Stim ca au fost incartiruite in Transilvania. Puteau ele sa controleze 100 % asa un teritoriu vast?

Dacii ramasi in viata s-au risipit prin munti, in locuri greu accesibile. Romanii n-au defrisat toate padurile Daciei ca sa-i prinda pe toti!

Interesul era sa protejeze caile de comunicatii, zonele economice unde se exploata aur, sare, lemn, rutele pe care erau trimise la Roma si orasele care adaposteau administratia.

Este adevarat ca romanii au adus civilizatie, au construit drumuri, poduri, mine, cladiri, temple, edificii publice, terme, etc., dar cu ce pret? Cati daci au pierit pe campul de lupta? Cati au fost exterminati ulterior? Cati au devenit sclavi de rand sau gladiatori?

Cat aur au jefuit romanii in total din Dacia in 165 ani? 1800 tone? 2000 tone?
Cate drumuri ar fi construit Decebal cu acest aur? Cate cetati? Cate viaducte?
Intrebarile raman retorice …!!

TARA LUI BORZ

Punctul cel mai nordic al Tarii Barsei a fost Defileul de la Racos. Partea nordica, pe dreapta Oltului era deja alta Tara, Terra Zek (Domeniul Haghigului).

Cavalerii Teutoni „au ridicat, pe banii lor, cinci cetati puternice in teritoriul numit Wurcza”. („in … Ungaria scilicet territorium quod dicitur Wurcza” - Chronicon terrae Prussiae, 1326). Cea mai puternica cetate a Teutonilor, Feldioara, era pe malul stang al Oltului. In „Kronike von Pruzinland”, 1331, teritoriul este numit Wurza („ein gebit man nande in Ungirlande Wurza”).

In „Diploma Pontificum Registrum” din anul 1211 apare sub numele Borza („Terram Borza nomine ultra silvas …”) sau ca hidronim, Borsa („ … effluxum aque Borsa nominatur ibi contulimus …”). Tot acolo, in anul 1222, apare sub forma Burza („Terram de Burza vacuam et …”) sau Bursa („quartam partem reddituum de Bursa”). Tot acolo, in anul 1223, apare sub forma Boza („in terra que dicitur Boza, quam noviter …”) sau Boze („Terram Boze et ultra montes nivium propter …”). Tot acolo, in anul 1231 apare sub forma Borze („Terra Borze”) sau Burze („Terra Burze”). Tot acolo, in anul 1240 apare sub numele Burcia („ … in Burcia in partibus Transilvanis videlicet castrum S. Marie, montem S. Petri, montem Mellis et Tartilleri”).

In anul 1252 se numea „Terra Saxonum de Barasu”.

Nu putem deduce din aceste denumiri succesive ca ar fi fost Tara LUI Borz. In marea majoritate a cazurilor numele apare la NOMINATIV (Wurcza, Wurza, Borza, Borsa, Burza, Bursa, Boza, Burcia si Barasu) doar in 3 cazuri (25 %) am putea presupune ca este vorba de un GENITIV degenerat ( Boze, Borze si Burze).

Masivul Postavaru (Schuller) a apartinut gimnaziului Honterus pana la sf. sec. XVI. Trebuie sa facem o distinctie clara intre denumirea masivului (Postavaru) si denumirea celui mai inalt varf (Cristianu Mare). In „Umgebungskarte von Brasso”, scara 1 : 75 000, editata de Institutul Geografic Militar Imperial si Regal, publicata in anul 1885, austriecii au inscris cu multa acuratete si corectitudine toponimele germane, maghiare si romanesti. In acest caz gasim: Keresztenyhavas (Schuller, Cristianu Mr.) si alaturi Stana Postovar. In documente fiscale din sec. XVIII se aminteste de Stoica Postavar, proprietar de pasune si de stana in aceasta zona. Pe harta amintita nu am gasit toponimul Pusta Vara. Nici Wachner nu-l cunoaste … Nu are nici o logica sa fie fortificatia cea care a dat numele muntelui!

Despre toponimul Cutun, Constantin Lacea, Membru de Onoare al Academiei Romane, a scris pe larg in lucrarea „Cetatea de pe Tampa si Catunul de subt ea”, publicata in anul 1944.
As dori sa dau cateva citate mai extinse din acest studiu:

„ … in coltul format de coasta Tampei si a muntelui vecin Gorita, cateva ulicioare radiare poarta numele de Cutun sau Cotun, forme alterate din catun …”.
„Ca si in aromana, cuvantul catun nu exista nici in graiul Romanilor din Schei ca apelativ, devenind toponimic si desemnand cartierul amintit.
Cuvantul catun, atat de strans legat de vieata pastoreasca-militara a poporului nostru, este unul din cele mai interesante cuvinte balcanice.”
„ … in limba bulgara katun insemneaza coliba de ciobani, cort de Tigani, iar katunar pastor sau Tigan nomad si katuniste tabara tiganeasca. Dat fiind faptul ca in apropierea Cutunului brasovenesc se afla un cartier numit Tiganie ( … ) nu se poate admite ca ar fi existat vreodata doua Tiganii alaturea una de alta, iar locuitorii din Cutunul Scheilor sa fi fost Tigani. In nici un caz cuvantul nu poate fi considerat ca un element bulgaresc (Cf. P. Cancel, in Dacoromania I 480).
Ademenitoare ar putea fi pentru altii acceptiunea formulata in Dictionarul Academiei, sub catun: sat mic, apartinand, intru cat priveste administratia, unui sat vecin, …, mai cu seama ca denumirea de sat a existat, despre ceea ce face dovada expresiunea inca si astazi capu satului, iar in documente suburbia intreaga e numita adeseori sat iar uneori oras iar locuitorii orasani. In cazul acesta ar trebui sa admitem ca vatra Scheilor trebue cautata pe valea care duce dela zidurile orasului pana dincolo de biserica de pe Tocile. Dar dupa ce vom vedea mai departe, am comite un anacronism daca, la stabilirea vetrei Scheilor, am porni dela aceasta expresiune capu satului.
Ar putea mai departe afirma cineva ca Cutunul a putut fi un catun al orasului sasesc, cu sensul aratat mai sus, insa istoria fixeaza inceputul orasului Coroanei departe de asezarea romaneasca, care are un trecut atat de indepartat.”
„Intr’o conferinta tinuta la primul congres al filologilor romani la Bucuresti, in anul 1925, am dat oarecare importanta Cutunului si satului din Schei (Cf. Dacoromania IV 357).”
„Recitind manuscrisul meu, am vazut ca, tinand seama de studiul lui Silviu Dragomir, Vlahii si morlacii (Studiu din istoria romanismului balcanic. Din publicatiunile Institutului de istorie universala de pe langa Univ. din Cluj, Cluj, 1924), am considerat catunul din Schei ca o trupa de aparare a acelei cetati, la fel cu catunele de frontiera din Croatia, de care vorbeste Dragomir in studiul citat mai sus. Fostul profesor de italiana la Universitatea din Cluj, trecut apoi la Cagliari, G. D. Serra, vede de asemenea in catune o organizatie militara (Cf. Dacoromania III 1092). La fel vede lucrurile Emil Petrovici, caci iata ce zice in Siebenburgen, pp. 311 – 312: Din aceasta populatie de la poalele muntilor (Transilvaniei) recrutau regii ungari straja de hotare a regatului (Siebenburgen als Kern der nordlich der Donau gesprochenen rumanisch Mundarten. Bukarest, 1943).”
„Studiind cu atentiune configuratiunea si toponomia suburbiei Schei si tinand seama de precizarile geografiei umane si de atestarile scrise care ne-au ramas despre aceste locuri, putem stabili, in mare, evolutia acestei suburbii din timpurile vechi pana in zilele noastre. Vatra acestei asezari a format-o cu siguranta catunul asezat pe podul de pe coasta din spre apus a Tampei. Parerea noastra este ca crucea (= troita) care se vede astazi deasupra Cutunului arata locul cel mai vechiu de inchinaciune al Scheilor …”
„Nu stiu daca inginerul Treiber a cunoscut sau nu articolul meu, …, destul ca in studiul sau publicat mai tarziu, a. 1928 si 1929, intitulat Die Anfange der Stadt Kronstadt (Burzenland, III, vol. I, p. 49 si urm.) numeste partea aceea a Scheilor care se intinde din dosul bisericii Sf. Nicolae in sus spre munti cea mai veche asezare medievala – deci mai veche decat Altstadt-ul si Kronstadt-ul sasesti – al carei sambure (Kern) si mai vechiu este tocmai partea cea mai din sus (Catunul), considerata si de el ca sediul garnizoanei cetatii de pe Tampa (Burgbesatzung).”
„Sa rezumam. Catunul de sub cetatea de pe Tampa e vatra Romanilor brasoveni.”
„In catun locuiau paznicii, garnizoana cetatii, care tocmai din cauza acestei indatoriri militare, erau numiti Schei, adica robi (iertati), sclavi ai stapanilor cetatii de deasupra lor.”

Toponimul Drester nu poate fi de origine sud-Dunareana. Are sonoritate clar germana (saseasca).

Toponimul Schei a fost explicat de Lacea in studiul citat. Nu este nici acesta de origine sud-Dunareana.

Toponimul Ruja apare pe harta austriaca. Grafia in limba romana este Ruia. Situatie identica cu perechea Pojana – Poiana. Nu este de origine sud-Dunareana.

Bisericuta Paganilor (toponimul corect cred ca este Templul Idolilor, paganii nu aveau biserici … Toponimul german este Gotzentempel).
Nu am vazut nici un fel de rune pe stancile respective desi am fost special sa verific acest aspect. Nu cunosc nici un studiu care sa incerce o explicare a acestor presupuse rune. Nici Wachner nu aminteste de ele. Aveti schite, fotografii cu aceste rune?

FORTIFICATIA BUNLOC

Toponimul corect este Bolnok Asa apare pe harta austriaca. Sau daca vreti mai romaneste, Bolnoc.
Bunloc este o jalnica inventie comunista de la inceputul anilor ‘80, in vajnicul spirit ca tot ce este pe plai mioritic trebuie sa poarte nume romanesc …!
In 1960 am urcat prima oara pe Bolnoc, impreuna cu parintii. Asa ii spuneau si romanii, si sasii si ungurii.
Astept cu mare interes sa aflu ca s-au inceput sapaturile arheologice.
O descoperire de mare calibru!! Inca odata sincere FELICITARI!!!

Dupa retragerea romanilor din Dacia nimeni nu a refacut Sarmizegetusa. Foarte adevarat. Dacii care s-au intors erau triburi razlete. Nu aveau o Autoritate recunoscuta de toti. Si nici nu aveau resurse sa reconstruiasca Sarmizegetusa. Daca nu ai o armata de sclavi e nevoie de forta economica, de bani, de finantare cum am zice acum. Dacia era secatuita de bogatii. Minele de aur erau probabil o sursa permanenta de conflicte majore si se schimbau des cei care le stapaneau.

Nici in Evul Mediu nu se pot construi biserici monumentale fara finantare. Comunitatile locale sunt prea sarace ca sa suporte asa o povara. Comunitatea sasilor din Corona, mult mai harnica si organizata, nu reuseste sa construiasca fara ajutor Biserica devenita Neagra peste secole. Regele maghiar a finantat o parte din cheltuieli si constructia dureaza mai bine de 100 ani. Constructia zidurilor cetatii este si ea puternic finantata de regele maghiar …

In legatura cu „jefuirea” provinciei Moesia de catre daci cred ca ar fi corect sa masuram cu aceleasi unitati si actiunile dacilor si ale romanilor.
Moesia era locuita de geti si facuse parte din statul lui Burebista. Dupa moartea acestuia romanii cuceresc Moesia. Probabil o parte din populatia Moesiei trece Dunarea si gaseste adapost la getii nord-Dunareni. Putem considera „jaf” incercarea de eliberare a Moesiei?

Ce interes aveau dacii sa atace Roma? Ce bogatii puteau jefui din Moesia? Cateva cirezi de vite? Sa nu uitam ca dacii aveau un tezaur de peste 1600 tone de aur. Romanii nu cred ca au adus aur de la Roma ca sa poata fi jefuit de daci. Au „exploatat” sistematic Moesia asa ca dacii nu prea aveau ce jefui. Si chiar daca ar fi vrut sa jefuiasca era mult mai simplu si mai usor sa incerce in nord, in est sau in vest!

Campania dacilor in Moesia a avut loc in anul 85. Decebal stia ca romanii nu se vor opri la Dunare si vor ataca Dacia. A VRUT sa provoace o confruntare cu romanii pentru a vedea cum lupta, cat sunt de puternici, ce arme au, ce tactica folosesc, cat sunt de disciplinati, etc.. Aceasta prima lupta cu romanii a fost foarte importanta si decisiva pentru victoria pe care au repurtat-o dacii la Tapae, 2 ani mai tarziu!!

Toponimul Drester nu apare decat in sec. XX. In ghidul turistic „Wegweiser fur Ausfluge in die Berge und Gebirge der Umgebung von Kronstadt”, 1898, autor Dr. Edward Mysz, poiana respectiva poarta numele Fleischerwiese. Din poiana Drester se formeaza valcelul lui Schmautz, alt nume german.

Pusta Vara este de fapt Posta Vara. Parca suna cu totul altfel …!

Biserica din valea Sticlariei as lega-o mai degraba de toponimul „Kalugerbrunen” din aceeasi vale, care apare pe harta austriaca. Probabil au fost asezaminte monahale sau a fost un schit de calugari. Brunen este fantana, ceea ce sugereaza o locuire permanenta.

Nu putem asocia toponimul valea Popii cu biserica din valea Sticlariei. In valea Popii a fost construita in sec. XIV biserica ortodoxa a fratilor Udriste, cu sustinerea financiara a domnitorului muntean Dan I, una din cele mai vechi biserici ortodoxe din Transilvania.

Referitor la subiectul “Dacii si Romanii” am incercat sa fiu obiectiv. Aveti dreptate, dacii au intrat in istorie ca o uniune tribala, n-au lasat foarte multe urme sau nu le-am descoperit noi pe toate. A ramas o istorie scrisa in piatra Columnei … Istoria nu se scrie cu “daca” …

O mie de Ani

Nu suntem urmasii Romei … si nici ai Daciei; unii erau civilizati iar ceilalti eroi … Dar oare italienii sunt urmasii Romei? Dupa civilizatia pe care o etaleaza astazi sunt umbre palide ale stramosilor …! Dacii erau eroi cat timp credeau in Zalmoxe si in Nemurire, cand se bucurau de moartea celor apropiati si boceau la nasterea pruncilor. Dupa crestinare s-a produs aceasta falie in conceptia lor despre Viata si Moarte …

L-am rasfoit (blogul) cam in viteza dar pot spune de pe-acum ca-mi place. La mai multe!

Sunteţi un veritabil tradator de neam ! Tradati tembelismul ideologic al vulgatei nationaliste si propuneti un discurs istoric menit trezirii la realitate. Pentru acest act de tradare va condamn la neoprire!

Prietene secui (e un miracol - sau nu - cum semnezi cu un numa oarecum romanesc) zici ca etruscii erau… “turani”/”turanici”? Mai sa fie! Ca si strabunii tai, presupun, pe care ii pui pe lista neamurilor… ardelene construind in jurul lor mici ode si elegii din cateva vorbe, in timp ce pe ceilalti ii expediezi cu o aroganta si o ironie marca… sapte scaune. Ciudate reconstructii de nume (dar si etimologii) izvorasc din medicina in care te-ai scolit. Apropo, mai practici? Ai reusit deja, sau esti pe cale sa ne oferi si noua un nou Glozel? Unul care sa dovedeasca fara dubiu ca maghiarii (nu ungurii, amice) erau turanici - ca nu, parca asa zice teoria fratiorilor tai de secta, prefund inruditi cu iranienii - si, probabil, erau prin secuime inca dinainte de matriarhatii aia de cucutenari. SI EU CARE MA BUCURAM CA AM GASIT, IN SFARSIT, UNUL CU COAIE, CARE SA LE DEA LA CAP DEMENTILOR DE DACOMANI. (NU MA FERESC DE CUVINTE, PENTRU CA TI-AM RASFOIT PRODUCTIILE SI VAD CA INJURI SI TU CA UN GABOR FARA NICIO JENA)…A, nu-i frumos sa stergi comentariile care nu-ti convin, ba ceausistule, daca ai credinta in valoarea sustinerilor tale.