Buna ziua!
Am citit ultimele dumneavoastra postari, si am simtit ca e momentul sa imi spun parerea.
Romania se afla intre Orient si Occident, si, tot penduleaza intr-o parte sau alta. Mi se pare gresit, cel putin in parte, sa dam vina pe apartenenta noastra la ortodoxie sau si mai mult pe “fibra” noastra de cioloveci, brutali, dezorientati si frustrati.
Putem sa dam vina pe faptul ca suntem un neam destul de numeros dar niciodata unit, in asa fel incat sa nu faca altii politica pentru noi. Pot spune ca de-a lungul istoriei ne-am aratat atasamentul pentru vest de multe ori, si tot de atatea ori am fost lasati de izbeliste (de la ajutoare promise de Papa, Polonia sau Ungaria voevozilor romani in lupta lor cu Poarta, ajutoare care veneau prea tarziu daca veneau, pana la rezistenta anticomunista din munti, alimentata de propaganda vestica, cu toate ca se stia clar ca daca rusii decideau sa depopuleze romania in 3 zile, vestul nu ridica nici macar o spranceana. Acea jertfa a fost, pana la urma, doar ca sa nu permita nimanui sa spuna ca suntem un popor de… , cum multi incearca sa ne convinga.
Am observat in ultimul timp un adevarat curent de daramare a miturilor romanilor si inducerea unei idei ca suntem doar niste “marginali” fara nici o valoare.
Lider in aceasta campanie este revista “Historia”, dar am mai citit si opinii venite din alte parti dar pe linia indicata. Cele mai nastrusnice idei sunau de genul: “oamenii de stiinta din Anglia au ajuns la concluzia ca inteligenta unui popor este invers proportionala cu gradul de religiozitate, deci romanii sunt cei mai tampiti” sau “un studiu de ultima ora a scos la iveala ca romanii au penisurile cele mai mici din Europa”, etc.
Interesant de urmarit scopul final… In Historia am gasit un material despre perceptia vestului in est. Asta poate explica alegerea religioasa facuta la un moment dat de catre romani: http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/occidentalii-sursele-bizantine-vipere-aducatoare-moarte.
Si ca sa nu credeti ca mint in ceea ce priveste “studiile” facute, aveti aici si adresa: http://constantincretan.wordpress.com/2011/11/04/dumnezeu-si-romania-si-iq/ , cat despre celalalt studiu… nici nu cred ca voi incerca sa-l caut.
Am un prieten din copilarie care m-a sfatuit, in soapta, sa am mare grija ce vorbesc… O minte stralucita, manager de proiecte la o mare companie multinationala (ceva cu microprocesoare, etc - nu stiu prea multe detalii, doar ca e cu tehnicul) si foarte religios omul. Citit in multe domenii. Iar el m-a sfatuit sa identific curentul principal spre care se indreapta treburile si sa nu ma impotrivesc curentului decat daca simt cu adevarat ca am sorti de izbanda sa schimb ceva, caci altfel risc sa ma regasesc intr-o baza de date (lista neagra mai pe romaneste) doar pe dat din gura (sau din degete). Iar istoria ne-a demonstrat ca se repeta destul de des.
Poate ar trebui sa-l ascult, si sa-mi gasesc alte preocupari, doar ca bucuria de a-ti spune parerea sincer si cu inima deschisa este ca un drog de care ma bucur cu inconstienta poate. Pre mult timp parintii, bunicii, strabunicii au avut de suferit ca au afirmat ceea ce sunt, si asta la ei in tara, pentru ca eu sa nu ma bucur ca pot face acest lucru fara sa fiu impiedicat.
Sunt roman din Romania,o tara frumoasa si cu oameni minunati (ca toti prietenii mei, chiar daca sunt si multi tembeli care ies in fata in politica, televizor, viata publica in general) cred in Dumnezeu, ma rog Lui in stil crestin ortodox si nu am de ce sa ma rusinez cu asta!
Asa, acum ma simt mai bine .
Multa sanatate va urez si daca sarbatoriti Pastele, va urez Paste Fericit!
Daca nu, va urez sanatate si succes!

ROMÂNUL mai sus comentator si CRESTIN, face in patriotismul lui sincer, impotriva caruia nu am nimic, o greseala dubla: atat incorectitudine ca Limba ROMANA, cat si ca Exprimare de Doctrina Crestina Greco-Orientala (Ortho-Dox, de DREAPTA CREDINTA, pretind TOTI ca sunt in polemica reciproca, primii sunt CATOLICII care afirma ca reprezinta ORTHO-DOXIA, fara a mai vorbi de linia EBRAICA ORTHO-DOXA, asa ca este un TERMEN PARTINIC si SUBIECTIV-ACAPARATOR)…
…dar sa revenim la OAIA noastra care PASTE pe IMASURILE IGNORANTEI…
Paste, exista ca injuratura… ca verb pentru rumegatoare,..in niciun caz pentru O SARBATOARE CRESTINA…
Si asta pentru ca de PASTI (pl.) se amintesc MAI MULTE EVENIMENTE, deci SUNT PASTI(pl.), SARBATORILE PASTILOR, iar cuminecatura se numeste PASTI (pl.); - Ai luat PASTI?
Deci LA PLURAL: PASTI…
Si asta (PL.) in toate limbile europene: DIE OSTERN, LES PAQUES….
Asa ca Patriotii, romanii verzi, si CRESTINII si cei ce AFIRMA aceasta, combatand vârtos in dreapta si stanga, sa-si CULTIVE IN PRIMUL RAND LIMBA ROMANA…altfel DISPAR ca ETHNOS.
Pathos-ul nu salveaza Ethnosul…mai trebuie si munca…

Mi-am dat si eu seama, tarziu, de aceasta gresala (si nu este singura). Greselile de exprimare, ortografie si punctuatie le consider printre cele mai amare. Sunt ca niste palme date profesorilor mei. Nu imi voi gasi scuza in faptul ca vorbesc romaneste destul de rar, dar atunci cand o fac, am pretentia sa ma exprim clar si corect. Dupa cum bine spunea distinsul domn Georg Schoenpflug von Gambsenberg, “…sa-si CULTIVE IN PRIMUL RAND LIMBA ROMANA…altfel DISPAR ca ETHNOS.”
Cat despre ignoranta…, depinde din ce unghi privesti. Sunt convins ca in anumite cercuri nici macar nu ar avea rost sa deschid gura cum tot atat de bine as putea fi considerat un “ganditor” in altele. Eu ma vad un om care incearca sa se bucure de fiecare moment, fara a face rau celor din jurul lui. Daca pot sa ajut, sa fac un bine, nu ma dau in spate, dar nici nu-mi fac din asta un scop. In nici un caz nu-mi voi sacrifica familia, sanatate sau mai stiu eu ce pentru binele altora. Ma mai revolta cand vad o nedreptate, mai am cate un puseu nationalist, dar nu sunt chestiuni care sa ma framante fara incetare. Imi dau seama ca viata e prea scurta pentru a ma incrancena pe probleme in care nu am nici o putere.
Observ tonul superior, indreptatit probabil, al distinsului domn de la Sibiu, daca am inteles eu bine. Nu sunt un adept al exprimarilor “tari”, daca nu e cazul. Deci o fraza de genul “…dar sa revenim la OAIA noastra care PASTE pe IMASURILE IGNORANTEI…” mi se pare cam deplasata. Probabil ca distinsul domn s-a simtit ofensat de continutul comentariului meu precedent sau de dubla gresala de exprimare. Chiar nu era asta scopul meu.
Sunt cam nelinistit de faza cu “Re-Educarea”. Ca e in spirit European, ca e in spirit vestic, ca e in spirit Nord-Atlantic, dar sa fie repede si fara durere, iar daca se poate, si nu cer prea mult, cu pastrarea putinei demnitati care ne-a mai ramas. Modele de Re-Educare de tipul Ip, Treznea, Moisei, si lista poate continua, infaptuite de un popor “mai” european decat noi, sau cele de la Auschwitz si Dachau, organizate magistral de “cei mai” europeni la ora actuala, poate ne vor ocoli de data asta. Nici modelul de Re-Educare american, ce se desfasoara acum in Irak si Palestina nu mi se pare atractiv. Poate nu stiu eu sa apreciez la justa valoare TOATE binefacerile vestului, dar as vrea sa cred ca poate scapam de Re-Educare si doar vom avea parte de o continuare a educatiei, in mod pasnic si civilizat.
P.S.: Exemplele date, eu consider ca transced o anumita conjunctura politica de moment, si fac parte din fibra unei natiuni, sunt porniri latente, care sunt oricand repetabile. Din cate stiu, asemenea manifestari au cam lipsit romanilor, acestor marginali abrutizati si lipsiti de valoare.
Cu respect,
Dan

De multe ori nu sunt convins ca vad bine, asa ca mai bine-mi vad de p…la mea. Iau in considerare si ipoteza ca gresesc. Asta e si motivul pentru care ma bag in seama cu persoane a caror idei nu le … simpatizez. Poate ei stiu ceva ce mie imi scapa. Daca e cineva gata sa faca sacrificii pentru binele altora, ei bine sa le faca. Dar sa sacrifice ce ii apartine.
Cand ma gandesc ca sunt persoane care cred ca daca ceva vine din Occident, fara a exclude posibilitatea unor masacre si atrocitati pentru a adopta un asemenea model, ma cutremur. Incrancenarea, frustrarile si ura ce se regasesc in postarile dumneavoastra, ar putea avea un aer trist, demn de mila in multe cazuri. Asta daca nu s-ar incadra intr-un curent care tinde sa devina curentul principal.