27
May

ROMA CAPVT MVNDI

   Posted by: admin   in DesTainuiri

Roma Caput Mundi

Inainte sa ne dam hutza - cu parerea… pe unde n-am stiut niciodata; in legatura cu Vaticanul si Catolicismul… din “perspectiva” noastra de pravoslavnici; am face bine sa ne holbam la nishte “emisii” monetare medievale… de pe vremea cand noi ne “bulgaream” prin Sudul Dunarii.

……………………………………………………………….

Este vorba despre Noua Pentagrame, un Personaj Central… si de nishte Cuvinte:

Senatus PopulusQue Romanus. Roma Caput Mundi.

Si asta prin sec. XII-XIII… era noastra.

……………………………………………………………….

Bref…despre Ce era vorba… in Bizantz?

Un Spectru sinistru al unui Imperiu Elenistico-Persan… ce refuza sa moara… in ciuda lui Diocletian… si’n “pioasa amintire” a lui Constantin si’a ma-sii - Elena.

Despre Ce era vorba… prin Europa?

… O Republica Latina deghizata in Ecclesia de dragul supravietzuirii in fatza germanicilor… luptand cu toate mijloacele impotriva Imperiului si Barbarilor - deopotriva.

………………………………………………………………

Aaaa…

…imi vine sa ma intreb… insumi:

Cand, oare,.. vom intelege si noi… CEVA?..

…din ceea ce se petrece pe lumea asta… prin timpul asta…

.

.

.

Vlad Totoianu

This entry was posted on Monday, May 27th, 2013 at 12:39 am and is filed under DesTainuiri. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Responses are currently closed, but you can trackback from your own site.

4 comments so far

Doru-Calin Ciobanu
 1 

Referitor la faptul ca Noi (?) ne “bulgaream” prin sudul Dunarii cred ca aceasta afirmatie ar trebui putin amendata:

http://www.ziuaveche.ro/stiinta-it/stiinta/alexander-rodewaldo-ev-mitocondrial-din-tracia-se-afl-la-originea-romanilor-9203.html

Nu stim cati supusi ai imperiului au parasit Dacia in anul CCLXXI. Cu mare probabilitate locuitorii oraselor (Napoca, Apulum, Potaissa, Drobeta) care aveau existenta strans legata de administratia si legiunile romane, de exploatarea aurului, lemnului, etc… Dar multimea locuitorilor din asezarile rurale? Ei isi duceau viata din cresterea animalelor si cultivarea pamantului. S-au speriat ei oare de perspectiva de a ramane in calea navalitorilor fara pavaza armatei imperiale? S-au luat ei turmele, si au pornit in bejenie spre sud? Destul de putin plauzibil. In perioade mai apropiate de zilele noastre bejenia se facea in paduri si in munti, dupa incendierea holdelor si otravirea fantanilor. Oare administratia romana a trimis “sfoara-n tara” in toate catunele Daciei din creierii muntilor sa se adune “cu mic, cu mare” si s-o porneasca dincolo de Dunare? Dacia era o tara de munti si paduri. In tara Barsei padurile au fost defrisate doar in sec. XI, la venirea colonistilor germani. A fost o “Terra deserta et inhabitata” dar mi-e greu sa cred ca au “pieptanat” toate padurile si muntii ca sa se asigure ca nu este nimeni acolo ….

January 19th, 2014 at 5:44 pm
 2 

Este nostima afirmatia legata de omuletzii din zona Sarmi Regia… endogamie&so on; afirmatie din acel link. Oricum…
Daca este sa ne luam dupa toponimie: Ohaba, Ponor, Gradishte, Cioclovina, Prihodishte, Vartop… observam “bulgareala” din Nordul Dunarii.
Toponimia este foarte importanta; gandeste-te la Gestul ca atare. Vine un Om… asemenea lui Adam in Rai… si spune: Locul asta se va numi de acum in vecie: Prihodishte. No!…
Ce sa mai zici la asta?!… poate doar… Spasibo Volod!
In legatura cu Retragerea…
Romanii erau Ordonati pana la 300.
Dupa 300, vorbim de Cultura Santana de Mures-Cerneahov… prin ce a fost Dacia Traiana. Peste Dunare, la Sud, vorbim, despre Dacia Aureliana.
Daca… dincolo de aceste evidentze… au mai fost si o mana de pacurari prin Carpatii ramasi sa “transhumeze prin istorie”… Posibil.
Chiar Probabil.

January 20th, 2014 at 9:56 am
Doru
 3 

Domeniul acesta al toponimelor este un teren extrem de vast si instabil. Dupa parerea mea este aproape imposibil sa stabilim niste repere cat de cat acceptabile. Mai intai trebuie sa facem o prima distinctie intre hidronime si oronime pe de o parte si toponime care se refera la asezari umane, pe de alta parte.

Dupa multe studii, cele mai vechi ar trebui sa fie hidronimele deoarece primele comunitati umane au fost indisolubil legate de sursele de apa, fara de care nu se poate concepe supravietuirea. Dupa aceea au aparut oronimele. Am citit mai demult un studiu despre formarea oronimelor in muntii Retezat. Mi-amintesc foarte bine exemplul varfului Valea Mariii (cu trei de i!) provenit din hidronimul valea Mariii (genitivul Mariei). Deoarece aparuse necesitatea denumirii pasunilor de pe varful respectiv, acesta a fost botezat cu numele vaii celei mai apropiate. Pe anumite harti niste topografi mai putin zelosi au eliminat al treilea i astfel ca a aparut un toponim gresit si lipsit de sens: varful Valea Marii (!).

In alta ordine de idei trebuie sa vedem care este sursa primara a unui anumit toponim. In alt studiu, Ilie Fratu, un excelent cunoscator al toponimelor din muntii Fagaras, da urmatorul exemplu. Hidronimul valea Rindiboului (un afluent al Oltului) este o “struto-camila” intre denumirea romaneasca, valea Boului si traducerea ei in limba germana (Rind) cum a fost trecuta pe primele harti austriece.

Alt exemplu ce mi-l amintesc este toponimul stana din Curul Petrii care apare pe harta 1:75.000 (anul circa 1900) intocmita de topografii militari austrieci. Din motive de pudoare, se numeste acum (Poiana) stanei (din) Pietricica, in masivul Piatra Mare.

Chiar in zilele noastre mi s-a intamplat ca denumirea de pe harta sa nu fie recunoscuta de localnici. De exemplu paraul Crizbav nu este cunoscut de localnici. Ei denumesc acest hidronim, valea Mare. Tot in muntii Persani, in extremitatea nordica, un afluent al Varghisului apare pe harta topo ca paraul Visinului dar localnicii il numesc Feherpatak (paraul Alb).

Revenind la toponimele amintite de Dvs. unele sunt relativ mai “recente” deoarece sunt denumiri de asezari umane. Sonoritatea este evident slava dar majoritatea (Ohaba, Ponor, Gradiste, Vartop) provin din substantive comune.

Nu putem sti daca au fost botezate de slavi sau de populatia autohtona care imprumutase in limba vorbita cuvintele slave respective (cuvinte pe care le regasim in Dex!). Si, ce-i mai important, ar trebui sa fim siguri ca s-au transmis EXCLUSIV pe cale orala si nu au origine livresca …!!

January 20th, 2014 at 5:45 pm
 4 

Frumoasa relativizare a problemei. Nice try… indeed.
Dar.
Uite… Urmeaza acest !LINK!
Dupa ce vei lectura acel document… foarte clar… si edificator… Vei vedea in alta lumina termenii & expresiile: autohton, recent, teren instabil, imposibile repere.
Autohtoni… Sunt Slavii… din sec. VI pana… in XI. Dupa ce “autohtoni” au fost gepizii/gotzii… din III pana’n VI.
Recenti… Suntem NOI.
Repere… Exista si sunt clare ca… Ardel-Khazar.
Instabila… Este dorinta de a ne mintzi pe noi inshine… in fatza evidentzelor multiple… Inclusiv toponimice.
Trebuie sa vorbim clar si fara complexe despre:
1. Germanizarea Daciei Traiane dupa Retragere.
2. Slavizare aproape completa a Daciei Traiane dupa sec. VI.
3. ReRomanizarea Daciei Traiane dupa sec. XI prin Relocarea Latinofonilor din S & W… si intrarea Ritului Latin.
4. ReRomanizare Limbii Rumuneshti dupa sec. XIX.
……………..
…numai de bine.
Unde “binele” inseamna dezIluzionare.

January 25th, 2014 at 12:39 pm